Spiritualitatea fiecarui popor reprezinta credinta si stilul de viata al poporului.
Dovezile despre ceea ce au fost si sunt, sau ceea ce au crezut si au infaptuit, raman de neclintit in evolutia socioculturala sau socioumana a fiecarui neam de pe planeta noastra.
Marile mistere ale lumii probabil inca nu ne sunt dezvaluite in toatalitate, insa descoperirile arheologice aduc la suprafata noi si noi terorii si concepete in ceea ce priveste unele credinte, traditii sau obiceiuri si rituri.
Pana la urma, viata se pare ca este un mister, moartea subliniind acest fapt, deja acceptat de toata lumea si binecunoscut. Impactul mortii este vazut diferit de culturi si popoare care adopta diverse atitudini in fata mortii.
Conceptul mortii este abordat din mai multe perspective. Se pare ca totusi pentru majoritatea locuitorilor de pe Terra, moarte reprezinta sfarsitul si reprezinta o amenintare care te urmareste pe tot parcursul vietii.
Credinta intr-o putere divina, si intr-un fel de existenta dupa moarte a creat o serie de superstitii in jurul acesteui subiect.
Cat despre inhumarea sau incinerarea mortilor, religia si credintele popoarelor au avut mereu un cuvant de spus sau de impus.
De exemplu, zoroastrienii considerau malefic faptul ca un cadavru sa fie pastrat si recurgeau la un ritual numit Dakhma Nashini care presupunea distrugerea completa a cadavrului.
Indienii Choctaw din America de Nord obisnuiau sa usuce corpurile mortilor pe copaci foarte inalti iar dupa ce acestea erau descompuse de natura, oasele se ingropau.
Vikingii isi inmormantau mortii in sicrie imense alaturi de toate lucrurile celui care a murit, considerand ca acesta va avea nevoie de tot pe lumea cealalta.
Persoanele importante erau incinerate cu tot cu bunurile pe care le detineau.
Egiptul antic adopta credinta conform careia exista viata dupa moarte, atunci cand sunt intruite niste conditii. Astfel, corpul,sufletul si vitalitatea trebuiau dupa deces sa se reuneasca.
In cazul in care corpul era descompus dupa deces, acesta nu mai putea sa se reintoarca deoarece nu mai intruneste conditia celor trei elemente. In acest sens, egiptenii au dezvoltat tehnica imbalsamarii mortilor sau mumificarii, folosita pentru prima data pe Osiris, conform legendelor.
In aceast scop, ideea imbalsamarii era asociata cu infruntarea mortii.
Orientul Mijlociu aduce o noua viziune a mortii, conform careia in momentul incetarii din viata se produce separarea trupului de corp, dar mortii ar fi inca vii.
Mortii erau dusi in asa zisele turnuri ale tacerii. Vechii persi porneau de la conceptul ca focul si pamantul fiind elemente sacre, nu trebuie pangarite cu trupul unui defunct, de aceea nu ingropau mortii si nici nu ii incinerau.
Religia islamica este concentrata pe esenta sufletului care va pleca din trup la cer, si va parcurge 7 ceruri pana va ajunge la Allah.
Inmormantarea la islamici se desfasoara respecand regulile stabilite de jurisiti musulmani.
In cadrul mitologiei nordice, moartea este privita cu mare tragism, fenomen prin care omul se desparte pentru totdeauna de lumea celor vii.
Un ritual funerar dintre cele mai stranii si mai ciudate prezent si in zilele noastre este inmormanatrea tibetana cereasca. Trupul defunctului este taiat in bucati iar oasele sfaramate. Acestea se amesteca cu carnea maruntita, orz si grasime de iac pentru a putea deveni o gustare perfecta pentru vulturi.
Tot tibetanii, in cadrul mortii, despica corpul defunctului si il asaza la inaltimi, unde poate fi devorat de vulturi sau de alte pasari carnivore, urmand ca dupa un timp oasele sa fie recuperate si date altor animale.
Triburile aborigene din Australia isi atarna trupurile neinsufletite ale mortilor in copaci pentru ca acestea sa se descompuna.
Dupa ce au ramas doar oasele, acestea sunt vopsite in rosu si sunt puse in vase, in jurul carora danseaza doar consatenii celui mort.
Cea mai costisitoare forma in ceea ce priveste ritualul mortii, este transformare in diamant a defunctului. Cenusa rezultata in urma incinerarii, printr-o combinatie de caldura si presiune ridicata, se transforma intr-o piatra stralucitoare de diamant. Pretul unui astfel de procedeu se ridica la 25 de mii de dolari.
Canibalismul este practicat in padurile amazoniene ca si un cult al mortii, in care populatia indigena isi mananca mortii in semn de respect si este considerat un gest suprem.
In tara noastra se practica inhumarea cu multe lacrimi in jurul slujbelor de inmormantare care definesc calitatile preotului si mai nou revenindu-se la obiceiuri si traditii antice ale geto-dacilor se practica incinerarea, iar faptul ca ai putea sa cauti un crematoriu in Romania 2019 s-ar putea sa atraga discutii din partea celor credinciosi, desi pare solutia ideala!
